Recunoștința – cum îți poate transforma viața

Recunoștința este o emoție similară cu aprecierea, o emoție ce joacă un rol fundamental în starea de bine și în succesul unei persoane. 

A ne exprima mulțumirea în fața vieții devine o practică cu atât mai valoroasă atunci când suntem expuși la momente de provocare și schimbare, precum cele pe care le traversăm în prezent. 

Recunoștința este ceva ce ne aduce beneficii enorme în viață, la care avem acces oricând, fără nici un cost atașat și fără să ne ia prea mult timp. 

Așadar, dezvoltarea unei atitudini de recunoștință în copiii noștri devine poate unul din cele mai importante daruri pe care le putem oferi din rolul de părinți. 

Poate te întrebi de ce?

În 2006, psihologii Nansook Park și Christopher Peterson au condus un studiu, în urma căruia, au descoperit că starea de recunoștință trăită de participanți era direct și puternic corelată cu nivelul de satisfacție pe care îl simțeau oamenii față de propria viață.

Tot studiile au arătat că a simți, a trăi și manifesta recunoștință, îi ajută pe copii să privească viața într-o manieră pozitivă și să își dezvolte relații mai puternice, cu familia și prietenii, să se simtă mai conectați la comunitate, să fie mai fericiți, mai optimiști, mai empatici, mai conștienți și recunoscători față de ceea ce au.

Atunci când practicăm recunoștința în familie, copiii trăiesc într-o stare emoțională pozitivă, de bucurie interioară, de siguranță și încredere.  De asemenea, ei se simt mai conectați la membrii familiei și reușesc să dezvolte o relație mai profundă.

Însă ce înseamnă, de fapt, a trăi o atitudine de recunoștință?

Înseamnă să ai o obișnuință în a manifesta mulțumirea și aprecierea  față de toate aspectele vieții tale, regulat, zilnic, atât pentru lucrurile mari cât și pentru cele mărunte.

Lewis Howes ne recomandă: “Dacă te concentrezi pe ceea ce ai, vei avea întotdeauna mai mult. Dacă te concentrezi pe ceea ce nu ai, nu vei avea niciodată suficient.”

O parte esențială în procesul de dezvoltare a acestei atitudini, este de a înțelege că recunoștința înseamnă mult mai mult decât a spune automat, un simplu “Mulțumesc”. Conform unui studiu recent (Halberstadt, 2018), recunoștința se dezvoltă în timp, iar cea de tip conexiune (connective) reprezintă forma completă, profundă și conștientă de apreciere pe care dorim să o dezvoltăm. Este acea recunoștință spusă din inimă, care este simțită atât de emițător cât și de receptor, care se referă la o conștientizare și acceptare a binelui din viața noastră. Recunoștința de tip conexiune (connective) este cea care conduce către creșterea stării de fericire.

Oamenii de știință au identificat 4 părți ale recunoștinței pe care le putem folosi sub formă de întrebări în dezvoltarea acestei atitudini în copiii noștri:

• Observă (de ex., poți întreba copilul: Ai observat cum ți-a pregătit mâncarea? Ai observat cum ți-a făcut jucăria? Prin întrebare, ajută-ți copilul să observe mai în profunzime și să conștientizeze pentru ce își poate arăta aprecierea) 
• Gândește ( ex: De ce crezi că ai primit tu …..?)
• Simte (ex Cum te face să te simți …..?)
• Arată /  Manifestă (ex Vrei să ne arăți cum te simți?)

Iată un filmuleț care poate explica mai bine cum putem folosi aceste părți ale recunoștinței:

Studiile arată că indiferent de vârstă, copii, adolescenți, adulți, toți cei care au o atitudine de recunoștință solid construită intrinsec, sunt mai puțin expuși geloziei, depresiei sau materialismului. În plus, ei se simt mai bine în comunitatea lor, au relații mai apropiate,  sunt mai implicați, au rezultate școlare mai bune, sunt mai fericiți, optimiști și entuziasmați.

Cum putem hrăni și dezvolta această abilitate la copiii noștri?

Recunoștința nu poate fi predată, prin cuvinte sau la tablă. Faptele sunt cele care vorbesc. Copiii fac ceea ce văd, nu ceea ce aud. 

Iată deci, că și de data aceasta, cei mai buni profesori sunt părinții!

Așadar, iată o serie de activități pe care să le desfășurați, singur sau alături de copilul/copiii dvs, activități care să încurajeze exprimarea și dezvoltarea recunoștinței prin concentrarea atenției asupra lucrurilor bune din viața personală. 

Și cum repetiția este mama învățăturii, vă invităm să vă definiți o practică zilnică în a le face. Cheia succesului este perseverența!

• Acordă-ți timp de introspecție, de pauză și împărtășire cu copilul tău despre lucrurile pe care le apreciezi în viața ta și pe care cu ușurință le-ai putea lua ca atare. 

De exemplu, îl poți provoca să își imagineze cum ar arăta viața fără Internet sau telefon mobil, fără parcuri și ieșit în natură (cum este situația la care suntem expuși forțat în această perioadă).

În timpul unei plimbări, puteți povesti și manifesta apreciere față de bucuriile simple oferite de viață, precum soarele cald sau ciripitul păsărilor.

Puteți folosi astfel de momente să întrebați și să descoperiți care sunt lucrurile pentru care copilul dvs simte recunoștință.

• Lasă un spațiu de 5-10 minute la finalul zilei, pentru a-ți întreba copilul pentru ce este recunoscător pentru ziua respectivă

Uneori le este greu copiilor să sintetizeze sau să conștientizeze, de aceea îi poți ajuta cu expresii de genul: “Le sunt recunoscător mamei și tatălui când au…..”; “Sunt recunoscător că am mâncat / făcut / învățat….”

• Astăzi a fost o zi grozavă! – Cere-i copilului tău să spună 3 lucruri bune care i s-au întâmplat în ziua respectivă: 1 lucru care l-a făcut să se simtă bucuros, 1 lucru pentru care este recunoscător și cel mai bun lucru al zilei. Plusează prin a-l întreba cum a contribuit el la acele 3 lucruri
• Puteți crea un borcan al recunoștinței și să încurajați toți membrii familiei să pună bilețele de câte ori simt recunoștință / apreciere față de ceva sau cineva
• Puteți crea și o “tablă” a recunoștinței. Imaginați-vă cum în fiecare zi, la momentul cinei, toți membrii familiei trec pe tablă sau pe post-it-uri lucrurile bune de peste zi,  pentru care sunt recunoscători. Ce legătură profundă se creează între ei!
• Faceți complimente unei persoane
• Scrieți o scrisoare de recunoștință prin care îi arătați unei persoane pentru ce o apreciați. Încurajați copilul să facă la fel. Studiile au arătat că nu contează dacă trimiteți sau nu scrisoarea. Simplul fapt că o scrieți, ajută foarte mult
• Un exercitiu minunat, copil sau adult, este: Îmi sunt recunoscător MIE însumi pentru ceea sunt . Exercițiul constă în a scrie 3 lucruri pentru care îți ești recunoscător, abilități pe care le ai și pentru care îți ești recunoscător, ceva ce ai făcut recent și te-a făcut să te simți mândru de tine însuți
• Caută mereu un lucru pozitiv în toate situațiile frustrante și vorbiți despre asta (Ce moment potrivit pentru acest exercițiu este contextul COVID-19, așa-i?) 

.Copilul tău este foarte mic? Poți folosi desenele!

Copiii mai micuți s-ar putea să nu aibă abilitatea cognitivă de a scrie sau vorbi despre lucrurile pentru care sunt recunoscători. În cazul lor, puteți folosi desenele. Copiii mici adoră să deseneze și să creeze mici “opere de artă” cu care să se mândrească. 

Iată 10 idei de teme de desen pe care le puteți folosi cu cei mici.

Dragul meu /Draga mea, desenează …….

• Ceva ce te face fericit(ă)

• Ceva fără de care nu ai putea trăi

• Pe cineva care te ajută

• Pe cineva care te face să zâmbești

• Ce îți face plăcere să faci

• Pentru care ești recunoscător

• Pe cineva pe care iubești

• Ce crezi că e haios / distractiv

• Ce te face să te simți bine
• Ce te face să râzi

A construi puterea de a simți recunoștință necesită timp, reflecție și perseverență, însă beneficiile sunt enorme.

Practicarea recunoștinței este una din cele mai valoroase și de încredere metode în creșterea fericirii si satisfacției în viață, în a avea o buna sănătate fizică, psihică, emoțională și relațională. 

Merită efortul!  

Un articol si două video-uri recomandate:

• The gratitude experiment
• How to Talk with Kids about Gratitude
• What is gratitude and Why is it so important? 

 

*Articol scris de Carmen Iorgulescu, Coordonator KEN Academy