Cum ne împrietenim cu sentimentul de rușine?
Rușinea poate fi o emoție puternică pentru copii. Ceva care poate nouă, adulților, ni se pare mărunt – spre exemplu oferirea unui răspuns greșit în sala de clasă – poate reprezenta o experiență încărcată emoțional pentru copii. Atunci când copiii se simt jenați, este important să nu le respingem sentimentele, chiar dacă situația care a generat acele sentimente nu pare a fi de mare amploare.
„În jurul vârstei de 5-6 ani, lumea devine tot mai complexă pentru copii. Ei devin mai conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul lor, de faptul că fiecare persoană e diferită și sesizează tachinările și privirile celorlalți”, spune psihologul Lawrence J. Cohen, PhD, autorul cărții Positive Parenting. Tot în această etapă, copiii merg în noi grupuri de joacă și învățare; prin urmare, „sunt concentrați pe integrare și pe felul în care arată în ochii colegilor lor“, explică tot Lawrence J. Cohen.
În plus, contextele sociale și de învățare vin cu reguli și sarcini noi. Unii copii se rușinează atunci când fac o greșeală și experimentează sentimentul de rușine, spune Eleonora Villegas-Reimers, Ph.D., profesor asociat de educație elementară la Wheelock College, în Boston.
Ne dorim ca micuții să depășească cu bine aceste momente, să comunice cu noi și să își antreneze o mentalitate flexibilă. Sfaturile psihologilor și rezultatele cercetărilor derulate pe această tematică ne demonstrează faptul că, atunci când copiii experimentează sentimente de jenă sau rușine, îi putem sprijini astfel:
- Modelăm comportamentele copiilor prin puterea exemplului
Ajutându-i pe copii să își dezvolte rezistența și încrederea în sine, ne vom asigura că au instrumentele necesare pentru a face față jenei într-un mod sănătos. Copiii se uită la părinți sau la alți adulți pentru a vedea cum să se comporte în fața anumitor provocări sau în timpul anumitor situații. Copiii trebuie să înțeleagă faptul că adulții se simt și ei jenați, în anumite momente; de asemenea, trebuie să vadă la adulții din jurul lor reacții calme și echilibrate în fața sentimentului de rușine.
- Vorbim despre ceea ce s-a întâmplat
Da, purtarea unei discuții îl poate ajuta pe copil să își dea seama ce nu a funcționat și cum să se descurce mai bine data viitoare. Copiii trebuie să aibă oportunitatea de a își explora sentimentele și de a găsi soluții alternative pentru situațiile provocatoare traversate.
- Punem focus pe abilitățile pozitive pe care copilul și le poate dezvolta
Atunci când copilul împărtășește o situație jenantă, trebuie să îl ghidăm în a își antrena o mentalitate flexibilă. Ar fi de preferat ca noi, adulții, să felicităm copiii pentru abilitățile pozitive de a face față situației stânjenitoare. Dacă a făcut o greșeală în timpul unui recital de pian, dar a continuat piesa, copilul ar trebui felicitat pentru că a rămas concentrat și a dus spectacolul la bun final. Reformularea experiențelor negative îi va ajuta pe copii să identifice și să practice reacții sănătoase. Frazele de tipul: “Îmi pare foarte rău că s-a întâmplat asta astăzi. Știu că a fost supărător, dar sunt atât de mândru de modul în care te-ai descurcat.Numai o persoană foarte curajoasă poate să continue atunci când lucrurile sunt dificile” sunt de mare ajutor pentru cei mici.
- Conturăm o nouă perspectivă
Un episod stânjenitor poate fi catastrofal din perspectiva celor mici.
„Copiii pot fi egocentrici”, explică Dr. Busman, „atunci când copilului i se întâmplă ceva jenant, poate părea că toată lumea se gândește la acel eveniment la fel de mult precum o face el, când, în realitate, majoritatea copiilor vor fi trecut peste până a doua zi.”
Învățând să își pună sentimentele și experiențele în context, copilul va învăța să privească lucrurile din altă perspectivă și să fie mai rezilient.
Întrebările deschise, exemplele și încurajările pot fi se mare ajutor în astfel de contexte.
„Este important să lăsăm copiii să preia inițiativa de a discuta despre ceea ce simt”, spune Dr. Busman. Sentimentul de rușine este un sentiment important și, uneori, copiii au nevoie de puțin spațiu pentru a se liniști. Sprijinind copiii în a-și antrena mentalitatea flexibilă, fără a le minimiza sentimentele, le va fi mai ușor să treacă peste experiențele negative – și le va oferi un instrument important pentru a-și construi conștiința de sine în viitor. Iată aici mai multe informații despre cum poți să te împrietenești cu sentimentul de rușine.
*Articol scris de Veronica Dunga, trainer KEN Academy.
Etichetă:rusine, antreprenoriat, copii antreprenori